CIJ constată că Myanmar a comis genocid împotriva rohingya, prima astfel de decizie împotriva unui stat
Curtea Internațională de Justiție a decis pe 19 noiembrie 2026, cu 9 voturi la 6, că Myanmar a comis genocid împotriva rohingya în nordul statului Rakhine, în 2017, a anunțat președintele CIJ, Yuji Iwasawa. Este prima dată când curtea găsește un stat responsabil de genocid. Cauza a fost deschisă de Gambia. Instanța a dispus anchete, reparații și întoarcere în siguranță; aplicarea rămâne o chestiune politică.

Curtea Internațională de Justiție a constatat joi, 19 noiembrie 2026, că Myanmar a comis genocid împotriva rohingya în nordul statului Rakhine, încălcând Convenția din 1948 privind prevenirea și pedepsirea genocidului. Președintele CIJ, Yuji Iwasawa, a anunțat o decizie cu 9 voturi la 6, au relatat Associated Press, BBC News, The Guardian și Al Jazeera. Este prima dată când curtea găsește un stat responsabil de genocid.
Iwasawa a spus că forțele de securitate ale Myanmarului „au ucis mii de civili rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă, precum și acte de violență extremă împotriva copiilor, și au atacat rohingya care încercau să fugă în număr mare spre Bangladesh,” potrivit formulării preluate de AP și Al Jazeera. Le-a spus judecătorilor că probele arată că forțele myanmar-eze au ucis circa 10.000 de rohingya, a relatat Al Jazeera, într-o lectură a hotărârii care a durat aproximativ trei ore. BBC a scris că instanța a stabilit că în jur de 10.000 de rohingya au fost „ucişi violent în timpul operațiunilor de curățare” din 2017. Campania militară din 2017 a alungat peste 730.000 de rohingya, cei mai mulți musulmani, în Bangladesh, au relatat aceleași surse.
Nucleul juridic al unei constatări de genocid este intenția. Iwasawa a spus că „singura inferență rezonabilă” din probe este că forțele Myanmarului au acționat cu intenția de a distruge o „parte substanțială” a grupului rohingya, au relatat AP, The Guardian și Al Jazeera. BBC a rezumat că judecătorul a constatat o „intenție de a distruge” o parte substanțială a grupului rohingya și că instanța a găsit și o „distrugere extinsă de probe” și eșecul de a investiga, urmări și pedepsi pe cei care au comis infracțiuni de genocid. The Guardian l-a citat pe Iwasawa spunând că o majoritate a celor 15 judecători a constatat că „Republica Uniunea Myanmar a comis genocid împotriva rohingya.”
Cauza a fost deschisă în 2019 de Gambia, care a cerut curții să constatate că Myanmar a încălcat Convenția privind genocidul, să îi ordone să oprească actele ilegale împotriva rohingya și să se asigure că cei responsabili sunt pedepsiți. Myanmar a negat acuzațiile și a spus că forțele sale au răspuns unor atacuri ale Arakan Rohingya Salvation Army, au relatat BBC și Al Jazeera. Instanța a recunoscut atacuri ale acelui grup înainte de august 2017, a scris BBC, dar a constatat totuși că operațiunile de curățare au constituit genocid. A găsit, de asemenea, că Myanmar și-a încălcat obligația de a preveni genocidul, inclusiv atunci când civili înarmați s-au alăturat campaniei, și că ar fi trebuit să cunoască riscul, a relatat Al Jazeera.
Curtea a dispus remedii. AP a scris că Myanmar a fost obligat să investigheze, să urmărească penal și să pedepsească persoanele găsite vinovate de acte de genocid, să plătească despăgubiri — suma urmând să fie stabilită în proceduri ulterioare — și să permită populației rohingya „întoarcerea sigură, voluntară și demnă la locul de reședință.” Al Jazeera a enumerat și alte elemente de restituție descrise de instanță: restituirea sau înlocuirea bunurilor colective avariate; căutarea persoanelor dispărute și înmormântări corespunzătoare; reabilitare fizică și psihologică; și protecție față de persecuție. BBC a relatat majorități corespunzătoare privind obligația de a adopta legislație de punere în aplicare a convenției și de a investiga persoanele suspectate în mod rezonabil de acte contrare acesteia.
Hotărârea este definitivă și obligatorie juridic, a notat AP, dar curtea nu are o forță de poliție proprie. Depinde de Consiliul de Securitate al ONU și de presiunea politică, a avertizat BBC, astfel că, pentru mulți rohingya, verdictul are o greutate simbolică uriașă, fără să îi aducă, prin el însuși, acasă în siguranță. Peste 1,3 milioane de rohingya rămân strămutați în Asia de Sud și de Sud-Est, dintre care circa 1,2 milioane în taberele de la Cox's Bazar, în Bangladesh, potrivit unor cifre ONU citate de Al Jazeera. Organizațiile pentru drepturile omului au salutat decizia; Amnesty International a spus că speră ca verdictul să marcheze începutul unui proces de tragere la răspundere întârziat de prea mult timp, a relatat Al Jazeera.
Contextul contează, pentru că „genocid” este un termen juridic cu un prag înalt, nu un sinonim pentru atrocitate în masă. Instanța a trebuit să fie convinsă nu doar că au existat ucideri, violență sexuală, vătămări ale copiilor și atacuri asupra celor care fugeau, ci că aceste fapte au fost săvârșite cu intenția specifică de a distruge grupul, în întregime sau în parte. Al Jazeera, citând corespondenta sa de la Haga, a scris că instanța i-a tratat pe rohingya ca grup protejat și a constatat cel puțin patru tipuri de acte de genocid, inclusiv uciderea în masă, strămutarea forțată, vătămarea gravă și măsuri care afectează nașterile. Dacă Consiliul de Securitate va acționa acum, și dacă autoritățile din Myanmar — ele însele divizate de ani de conflict după lovitura de stat din 2021 — se vor conforma, este o întrebare politică pe care hotărârea nu o poate închide. Constatarea schimbă totuși dosarul oficial: principala curte a lumii pentru dispute între state a spus, cu majoritate, că un stat a comis genocid.
Surse: Associated Press, 19 noiembrie 2026; jurnalul live BBC News, 19 noiembrie 2026; The Guardian, 19 noiembrie 2026; Al Jazeera, 19 noiembrie 2026; Deutsche Welle, 19 noiembrie 2026.