OMS avertizează că infecțiile rezistente la medicamente ar putea ucide 39 de milioane de oameni până în 2050: ce poți face tu
Infecțiile bacteriene rezistente la medicamente ar putea provoca direct peste 39 de milioane de decese în lume până în 2050, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății la deschiderea campaniei anuale dedicate rezistenței antimicrobiene. Folosirea greșită și excesivă a antibioticelor rămâne principala cauză.

Infecțiile bacteriene rezistente la medicamente ar putea provoca direct peste 39 de milioane de decese în lume până în 2050, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în condițiile în care rezistența tot mai mare amenință eficiența tratamentelor de care depinde medicina modernă. Avertismentul a venit odată cu Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene, a relatat agenția Anadolu pe 17 noiembrie 2026, citând agenția spaniolă EFE. OMS indică pentru campania din acest an perioada 18-24 noiembrie, sub sloganul „One Health, One Action: Prevent AMR Now” (O singură sănătate, o singură acțiune: să prevenim acum rezistența antimicrobiană).
Oficialii OMS Jean-Pierre Nyemazi și Pravarsha Prakash au subliniat pericolul reprezentat de bacteriile care nu mai răspund la antibiotice. Rezistența este acum răspândită, a transmis organizația, și amenință proceduri medicale de rutină, inclusiv nașterile, transplanturile de organe, operațiile și tratamentul bolilor cronice. Infecții care odinioară se tratau ușor, precum unele infecții urinare, pneumoniile și infecțiile sângelui, devin mai greu și mai scump de tratat, iar pacienții sunt expuși unui risc mai mare de boală gravă și deces.
Cifra de 39 de milioane provine din cea mai amplă analiză globală a problemei, studiul Global Research on Antimicrobial Resistance (GRAM), publicat în The Lancet în 2024. Acesta a estimat că infecțiile bacteriene rezistente au fost cauza directă a circa 1,14 milioane de decese în 2021 și au contribuit la aproximativ 4,71 milioane, iar fără măsuri, decesele atribuite direct rezistenței ar totaliza 39 de milioane între 2025 și 2050. Cei mai afectați sunt vârstnicii: decesele în rândul persoanelor de peste 70 de ani au crescut puternic în ultimele trei decenii și vor continua să crească pe măsură ce populația îmbătrânește.
Rezistența devine tot mai frecventă și în infecțiile obișnuite. Un raport OMS din 2025 a arătat că aproape una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator la nivel mondial era rezistentă la tratamentul cu antibiotice, „iar tendința este în creștere”, a amintit unul dintre experți. Nici Europa nu este ferită. Țările din sudul și estul UE, inclusiv România, Grecia și Italia, raportează de ani buni unele dintre cele mai mari rate de rezistență la bacterii din spitale precum Klebsiella pneumoniae și Acinetobacter, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
Cum apare rezistența: bacteriile evoluează. De fiecare dată când se folosesc antibiotice, bacteriile sensibile sunt distruse, iar cele cu mutații care le permit să supraviețuiască se înmulțesc și își pot transmite genele de rezistență. OMS spune că folosirea greșită și excesivă a antibioticelor, la oameni și la animalele de fermă, este principala cauză, alături de prevenirea deficitară a infecțiilor în spitale, accesul limitat la apă curată și canalizare și lipsa medicamentelor noi. Puține clase noi de antibiotice au ajuns pe piață în ultimele decenii, pentru că sunt scumpe de dezvoltat și, ca să-și păstreze eficiența, trebuie folosite cu moderație, ceea ce limitează vânzările.
Ce poate face fiecare: OMS și autoritățile naționale de sănătate dau sfaturi simple. Luați antibiotice doar când sunt prescrise de un medic sau de un alt profesionist calificat. Antibioticele nu acționează împotriva virusurilor, deci nu vindecă răceala, gripa sau majoritatea durerilor de gât și a tusei. Respectați instrucțiunile privind durata și frecvența administrării și nu păstrați pastilele rămase pentru altă dată și nu le dați membrilor familiei. Nu cereți antibiotice „pentru orice eventualitate”. Prevenirea infecțiilor reduce și ea nevoia de antibiotice: spălați-vă pe mâini, faceți-vă vaccinurile la timp și manipulați corect alimentele.
De ce contează: rezistența antimicrobiană este o criză care avansează încet și rareori ajunge pe prima pagină, așa cum se întâmplă cu un focar, însă bilanțul ei rivalizează deja cu cel al HIV sau al malariei. Specialiștii o descriu adesea drept o amenințare la adresa fundației medicinei moderne, pentru că multe operații de rutină și tratamente pentru cancer sunt sigure doar pentru că infecțiile pot fi tratate. Săptămâna de campanie are rolul de a le reaminti medicilor și publicului că alegerile făcute azi în farmacii și cabinete decid dacă antibioticele vor mai funcționa pentru generația următoare.
În multe țări, inclusiv în România, antibioticele se eliberează legal doar pe bază de rețetă, dar sondajele Comisiei Europene au arătat în mod repetat că o parte dintre oameni le obțin totuși fără rețetă sau iau ce le-a rămas în casă. OMS spune că acțiunea globală împotriva rezistenței antimicrobiene trebuie să acopere împreună sănătatea oamenilor, a animalelor, agricultura și mediul, o abordare numită „One Health”.
Surse: Anadolu și EFE, prin Philippine News Agency, 17 noiembrie 2026 (avertismentul OMS, oficialii citați, cifra de una din șase infecții) (https://www.pna.gov.ph/article/who-warns-drug-resistant-bacterial-infections-could-cause-over-39m-deaths-by-2050); Organizația Mondială a Sănătății, pagina World AMR Awareness Week 2026 (https://www.who.int/news-room/events/detail/2026/11/18/default-calendar/world-amr-awareness-week-2026) și fișa informativă despre rezistența la antibiotice; GRAM Collaborators, The Lancet, 2024 (povara 1990-2021 și prognozele pentru 2050); rapoartele de supraveghere ale ECDC. Articolul are caracter informativ și nu reprezintă un sfat medical. Foto: imagine de arhivă.