Ascensiunea și căderea lui Jensen Huang
Nvidia a anunțat că Jensen Huang a demisionat din funcțiile de președinte, director general și membru al consiliului, după 33 de ani în fruntea companiei pe care a cofondat-o. Drumul lui a început în Taiwan și la un restaurant din Oregon și a ajuns în vârful boomului AI.

Nvidia a anunțat joi, 12 noiembrie 2026, că Jensen Huang a demisionat din funcțiile de președinte, director general și membru al consiliului de administrație, cu efect imediat. În comunicat, compania a numit-o pe Colette Kress, directoare financiară din 2013, în postul de director general interimar și l-a desemnat pe Harvey C. Jones, membru de lungă durată al consiliului, drept primul președinte al boardului. Un document depus la U.S. Securities and Exchange Commission arată că boardul i-a acceptat demisia pe 11 noiembrie.
Plecarea încheie cei 33 de ani în care Huang a condus producătorul de cipuri pe care l-a cofondat, perioadă în care Nvidia a trecut de la plăci grafice pentru calculatoare personale la un furnizor central de hardware pentru inteligența artificială și, o vreme, la titlul de cea mai valoroasă companie listată din lume. Financial Times, într-un material apărut odată cu vestea, a scris că, după acești 33 de ani, poziția lui s-a destrămat în mai puțin de două săptămâni.
Ruptura a urmat dezvăluirilor despre relații extraconjugale. Pe 8 noiembrie, Huang le-a spus colegilor că i-a fost infidel soției, fără să dea detalii, potrivit Reuters și Associated Press. The New York Times relatase deja o relație cu Alice Huang, o femeie de afaceri chineză și fostă conducătoare a firmei singaporeze Megaspeed, despre care oficiali americani au bănuit că ar fi lucrat pentru spionajul chinez. Beijingul a calificat acuzațiile drept nefondate. Joi, procurorul general al SUA, Todd Blanche, și președintele Donald Trump au spus amândoi că Washingtonul nu a stabilit încă dacă a fost spion, a relatat Reuters. Ministerul de Interne din Singapore a precizat că o anchetă de poliție în care era vizată Alice Huang nu privea spionajul și că, ulterior, ei i s-a interzis reîntoarcerea în Singapore, după ce a furnizat informații inexacte despre rolul ei la Megaspeed.
Pe 11 noiembrie, The New York Times a relatat, citând persoane care au lucrat la Nvidia, că Huang ar fi avut și o relație cu Kimberly Powell, vicepreședinta companiei pentru domeniul sănătății, care îi era subordonată. Financial Times și The Wall Street Journal au scris că boardul Nvidia se întrunea pentru a-i discuta viitorul, iar Journal a afirmat că boardul se pregătea să-l înlăture. Compania a anunțat apoi că a demisionat.
Jen-Hsun Huang s-a născut în Taiwan în 1963, fiul unui inginer chimist și al unei învățătoare, a relatat The Guardian. După o perioadă în Thailanda, s-a mutat în copilărie în Statele Unite. The Guardian a scris că un unchi l-a înscris din greșeală la o școală de reeducare pentru minori din Kentucky, unde și-a anglicizat numele; mai târziu a urmat liceul în Oregon.
În adolescență a lucrat ca ospătar și spălător de vase la un restaurant Denny's. „Te învață smerenia, te învață munca grea, te învață ospitalitatea,” a spus el despre acel job în 2023, potrivit The Guardian. A obținut o licență în inginerie electrică la Oregon State University în 1984, unde a cunoscut-o pe viitoarea lui soție, Lori, și un masterat la Stanford University în 1992. Înainte de a înființa Nvidia a lucrat la Advanced Micro Devices și la LSI Logic, a precizat compania.
În 1993, la 30 de ani, Huang a fondat Nvidia împreună cu inginerii Chris Malachowsky și Curtis Priem. Ideea a fost pusă la punct într-o cabină de la un Denny's din San Jose, California, a spus Nvidia — un local pe care Huang l-a revisitat mai târziu, când compania a depășit o evaluare de un trilion de dolari. Numele pornește de la cuvântul latin invidia, adică invidie. La început, firma a făcut cipuri grafice pentru PC-uri. În 1999 a lansat GeForce 256, pe care Computer History Museum și compania îl descriu drept primul procesor grafic, sau GPU.
În 2006, Nvidia a introdus CUDA, o platformă de programare care le-a permis dezvoltatorilor să folosească acele GPU-uri pentru calcule de uz general, nu doar pentru jocuri. Cercetătorii au folosit ulterior cipuri Nvidia pentru a antrena AlexNet, rețeaua neuronală din 2012 care a marcat un punct de cotitură în IA modernă, a notat The Guardian. După lansarea ChatGPT, cererea pentru procesoarele Nvidia a explodat. Valoarea de piață a companiei a ajuns la 1 trilion de dolari în mai 2023 și la 5 trilioane în octombrie 2025, prima firmă care a atins acest nivel, potrivit The Guardian.
În cea mai mare parte a anului 2026, Nvidia a fost cea mai valoroasă companie din lume. Forbes a relatat în mai că valoarea ei ajunsese la 5,5 trilioane de dolari. Această urcare s-a inversat între timp. După anunțul de joi, acțiunile au scăzut cu până la 14 la sută la deschidere, înainte de a închide în scădere cu circa 4,3 la sută, au scris Associated Press și alte relatări de piață. CNBC a relatat că Nvidia a pierdut circa 1,6 trilioane de dolari din valoarea de piață de la începutul lunii octombrie și a trecut sub Apple, îndreptându-se spre a șasea săptămână consecutivă de scădere.
În comunicat, Nvidia i-a mulțumit lui Huang pentru ceea ce a numit contribuții nemăsurabile și a spus că Kress și echipa de conducere vor menține operațiunile, angajamentele față de clienți și planul de produse fără întrerupere. Compania urmează să raporteze rezultatele trimestriale marți, 17 noiembrie. Boardul a anunțat că va căuta un director general permanent, luând în calcul atât candidați interni, cât și externi.
Huang pleacă drept una dintre figurile definitorii ale boomului AI, după un drum care a dus de la copilăria din Taiwan și turele la restaurant din Oregon până în fruntea unei companii care a devenit, o vreme, cea mai valoroasă de pe planetă. Rămân o firmă condusă acum interimar, întrebări nerezolvate despre acuzațiile de securitate națională legate de Alice Huang și o piață care încă cântărește cum arată Nvidia fără omul care a construit-o.