Anticorpii din sânge ar putea semnala boala inflamatorie intestinală cu până la un deceniu înainte de diagnostic, arată un studiu
Cercetătorii care au analizat 2.000 de probe de sânge arhivate au descoperit „semnale de avertizare” ale sistemului imunitar pentru boala Crohn și colita ulcerativă cu ani înainte de apariția simptomelor. Nu este încă un test, subliniază oamenii de știință, dar ar putea permite într-o zi tratament mai timpuriu sau chiar prevenție.
Sistemul imunitar ar putea începe să transmită semnale de avertizare despre boala inflamatorie intestinală (BII) cu până la zece ani înainte de diagnostic, potrivit unei noi cercetări care aduce speranța depistării afecțiunii înainte ca intestinul să fie afectat. Boala Crohn și colita ulcerativă, cele două forme principale de BII, sunt tratate de regulă abia după apariția simptomelor.
Cercetători de la Centrul Medical Universitar Groningen, Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai din New York și Universitatea de Medicină din Viena au analizat 2.000 de probe de sânge provenite de la 500 de militari americani. Dintre aceștia, 200 au dezvoltat ulterior boala Crohn, 200 colită ulcerativă, iar 100 niciuna dintre afecțiuni. Probele au fost testate pentru anticorpi împotriva a sute de mii de fragmente de proteine provenite din bacterii, virusuri, alimente și chiar din țesuturile proprii ale organismului.
La persoanele care au dezvoltat ulterior boala Crohn, anticorpii împotriva virusului Epstein-Barr, care provoacă mononucleoza infecțioasă, au fost mai frecvenți, iar diferența era vizibilă deja cu un deceniu înainte de diagnostic. Semnalul a fost cel mai puternic la cei care au dezvoltat ulterior forme mai severe și complicate ale bolii. Persoanele care au dezvoltat colită ulcerativă au prezentat un tipar diferit, inclusiv anticorpi împotriva uneia dintre proteinele proprii ale organismului.
„Nu este încă un test care să-i spună cuiva că se va îmbolnăvi, dar este un pas important spre depistarea mai timpurie a bolii și, într-o zi, spre prevenirea ei”, a declarat cercetătorul principal, dr. Arno Bourgonje. Rezultatele, publicate în revista Gut și prezentate la reuniunea United European Gastroenterology de la Barcelona, trebuie confirmate și pe alte grupuri și arată o asociere, nu o dovadă că infecțiile provoacă BII. James Lindsay, profesor de gastroenterologie la Barts Health, care nu a participat la studiu, a descris tehnicile drept „mai degrabă un instrument de cercetare”, încă nepregătit pentru practica clinică.
Cel puțin 3,8 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu BII, care provoacă dureri, diaree și oboseală și crește riscul de cancer intestinal. Cercetătorii speră ca boala să urmeze drumul diabetului de tip 1, unde analizele de sânge pot identifica deja persoanele al căror sistem imunitar a început să atace organismul înainte de apariția simptomelor.
Sursă: The Guardian